Iubirea vine în sens invers 

​Știam de mult că noaptea 

E psihologul meu

Și ea știe cum trec razele ei

Prin secundele ceasului, 

Prin umbrele brațelor mele, 

Așteptând să te văd. 

Ea știa cum, învârtindu-mă 

În jurul ei, 

Așteptam mereu cu același dor acut 

Iubirea să-mi vină. 

O așteptam cu nerăbdarea cu care aștepți să se răcească dimineața cafeaua, 

Ii simțeam mirosul în păr

Și, înnebunind, 

M-am mușcat de par, 

Crezând că iubirea îmi sărută capul. 

Am fugit pe toate străzile pe care 

Pașii noștri au lăsat urme de zâmbete

Și m-am uitat, mirată, 

Cum toate, aliniate ca la semafor, așteptau să îmi facă loc. 

În față  – iubirea apare. 

Semaforul e verde, 

Trec doar eu 

Și secundele și toate nopțile așteptate

Se răsfrâng în bratele celor doi iubiți. 

Un timp nedeslușit încă 

Se scrie singur prin săruturi//

Timpul acela e al nostru 

Și fericirea noastră din el curge. 

Așteaptă-mă și îți voi da secundele înapoi. 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: