Dor de primăvară

Primăvară, unde te-ai ascuns?
De când ai plecat, soarele n-a mai pătruns
Nici printre crengi, nici prin ferestre,
Totul e trist, nimic nu mai este.
Zâmbete nu-s, cerul e gol,
Păsări tot pleacă, florile mor,
Oh, şi ce dor se zbate în noi
Să mai vedem muguri,
să mai simţim ploi!
Vino înapoi, adu-ne verdeaţă,
Să renaştem prin flori ca munţii prin ceaţă,
Să pictăm lumea cu albastru şi verde;
Tu eşti mereu în suflet,
Dar nimeni nu ne mai crede…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: