Dor

Mi-e dor de fericirea ascunsă
în obrajii tăi,
de sufletul meu
cuprins în braţele tale
şi în câteva cuvinte sincere, parcă.
De zilele în care cafeaua făcută de tine
mă trezea într-o realitate
în care erai doar al meu;
şi felul în care uitam de tot
şi rămâneam doar noi,
scriind un cântec de vară.
Încă îmi amintesc
şi încă simt
roşeaţa obrajilor mei
şi ritmul nebun al inimii
atunci când ţi-am simţit primul sărut
şi prima atingere simplă a mâinii tale…
primul sentiment de încredere
şi prima imagine cu tine
peste câţiva ani,
când timpul ne va părea doar
un segment de amintiri cu gust de cireşe.
Mi-e dor de tine şi de sarcasmul tău;
să-mi vi, în miez de noapte,
şi să omori liniştea profundă
cu un ‘te iubesc’ curajos…
Îmi e atât de dor,
încât simt că fiecare gând
începe să distrugă ţesutul sufletului,
de parcă tu te-ai afla în fiecare parte din mine…
şi poate chiar eşti.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: